Comentarii

Lipsit de idei fiind in dimineata asta, am vrut sa gasesc subiect pentru postarea de azi pe mediafax.

Am intrat frumos....si mi-a pierit cheful: Boc promite, Basescu felicita, Mitrea e corupt. Va rog sa-mi scuzati  ignoranta dar cine sunt astia? Glumesc, stiu cine sunt dar nu inteleg de ce fiecare vant pe care il trag ei e pe prima pagina a unei mari agentii de stiri? Ca sa nu mai vorbesc de GSP sau alte asemenea situri de sport care ne intoxica zi de zi cu ineptiile unor indivizi parveniti.

Bun...we got that settled. Ramanem fara subiect azi?

How about this. Give me something to  blabber about. Heck I need to write a new song also..so give me something to go on, I'm kind of in a slump right now with regards to inspiration. What am I going to write about? Heat, lack of money, lack of job, prospective interview, a cat?..hmm Maybe I can write something about the cat. i'll see what we can do .

Cycle - Live @ Padina

Un articol frustrat?

Salut

Oare mai are sens sa ne facem frustrarile cunsocute? Pe multe bloguri am vazut asa ceva, sau pe retele sociale, sau prin statusuri de messenger. Pana la urma ce se obtine prin popularizarea frustrarilor? 2 3 like-uri, un comment impaciuitor si multe injuraturi printre dinti de la cei care citesc. E internetul, e o lume mai libera decat cea reala, poate chiar anarhie. Dar nu ne opreste nimic sa ne cenzuram uneori pentru a nu oferi lumii un "content" inutil.

Sa va zic ce a fost la Padina Fest. Organizare - mediu, Scena- foarte buna, Sunet - foarte ok, REDOX - ok, transport - cam prost, natura - nota 10.

A fost o calatorie profitabila din multe puncte de vedere asa ca partile rele se vor uita usor cu timpul.

Mergem la muntee!!

Am vazut o gramada de statusuri pe facebook in ultima vreme.

"mergem la mareeeeee" " Pe varfu Omu", etc.

Lumea se distreaza. Va simtiti bine si spuneti tuturor . Dupa isprava, apar pozele, fie in bikini, fie cu pleata in vant si berea in mana pe nisipul din vama, cu bicicleta pe vreun traseu nebunesc sau la un vin fiert si foc de tabara in fata cortului pe undeva prin Piatra Craiului.

Si e bine, macar asa noi astia de stam prin Bucuresti si ne prajim pe asfalt ca ramele sa ne bucuram de lucruri indepartate.

Trecem peste faza asta de depresie, pentru ca o avem cu totii. Da fiecare mergem la mare sau la munte vreo doua zile si pe moment ti se pare ca l-ai prins pe D-zeu de-un picior. Nu e normal, ar trebui sa avem fiecare posibilitatea s-o facem lata "anual" fara sa ne gandim cu frica la lunile urmatoare in care vom plati datoriile pe care ni le-am facut in acele cateva zile.

Acum sincer. Maine plec la Padina. Am auzit ca e frig, la meteo zice ca o sa ploua, iar eu ma duc la Padina cu chitara in spate sa cant. Sper sa nu ma intorc in Bucuresti, ud electrocutat si degerat...parca ar fi prea de tot?
Oricum, astept cu nerabdare sa simt aerul ala curat cautandu-mi plamanii. O sa aiba de furca cu toata nicotina aia prinsa pe-acolo..dar sper sa-i gaseasca.

Daca nu aveti ce face, va intreb, voi pe unde mergeti, cum va fi, cum a fost, cum ati fi vrut sa fie?  Eu va voi scrie si despre cum a fost si vom compara asteptarile cu rezultatul. Pentru ca pana la urma iluziile si asteptarile sunt mare parte a adrenalinei pe care ti-o da o calatorie.

In dulcele stil Vama Veche...Ne vedem Joi!

E bine?

Ma gasesc de multe ori in postura ingrata de a vedea ca multe lucruri in jur se prabusesc. Si nu, nu vorbesc la propriu.

Ma uit in jur si ma astept ca lucrurile sa iasa bine atunci cand le faci bine. Din pacate insa, nimic nu mai depinde in totalitate de actiunile si deciziile unei singure persoane. Daca urletul meu interior de frustrare s-ar face auzit s-ar putea sa purtam toti dopuri in urechi pe viata dupa aceea.

Va intreb, cum este posibil ca pentru un job in limba engleza interviul sa fie tinut in limba franceza? O sa-mi spuneti ca poate oameni voiau bilingv, nu, nu voiau. Doar o singura persoana a dat interviul in limba franceza, pentru ca a avut proasta inspiratie sa mentioneze ca cunoaste la un nivel mai scazut si aceasta limba,...ca deh trebuie sa ai un cv complet si realist.

Sunt multe alte lucruri care se intampla in jurul nostru. Le stiti cu totii. Chestiuni care va fac sa injurati, fie in gura mare fie in gand cu un rictus inghetat pe fata. De cate ori nu va surprindeti gandind ca aceste lucruri nu se pot intampla decat in Romania pentru ca sunt prea de tot.

Oare asa sa fie? Cum e afara? Raiul pe pamant? Ma indoiesc. Dar cred si sper ca afara exista in continuare conceptul de respect. Conceptul acela nebun cu care am fost educati in scoala. Dar un concept aplicat pe alte competente, nu pe spaga si nici pe varsta sau muschi.

Sa va mai zic ceva. Viata e frumoasa. Realizez acest lucru din cand in cand. Si e atat de bine. E atat de bine sa iesi pe strada si sa simti un mic vanticel chiar in zilele astea toride de vara. E minunat sa vezi cerul albastru imaculat. E superb sa iubesti. E incredibil sa simti si sa creezi liber.

Eu pot, e bine ca inca pot, incercati si voi. Oricum ar fi, e fie prea devreme sau prea tarziu sa va afundati definitiv in mediocrul insalubru al unei vieti gri.

Nu uita, e bine!

La piata

Salut

Nu stiu cati dintre noi mai mergem la piata. Ai atatea magazine/supermarketuri/hypermarketuri si alte "chestii" occidentale care ne-au invadat , incat e greu sa te convingi sa mai intri in piata printre dragii mosi si babe de la sat care vin zilnic cu tolba plina de bunatati sa ne dea noua ce sa punem pe masa.

Si totusi, am ajuns azi in piata. La intrare, o batranica simpatica vindea cu fervoare ardei la "punga" : Toata punga la 1 Leu!!!" . I-am si zis prieteni mele ca mai ieftin nu gasim, dar am intrat in piata sa vedem de alte cumparaturi.

Doar ce am trecut pragul ca il aud pe un "nene" ce tinea in brate dovlecei, folosind un "catch phrase" de milioane : "Dovlecei made in Bihor Romania" . Buna strategie zic, si continuam pe aleile dintre tarabe.

Ne-am decis sa luam porumb pentru fiert, asa ca ne infiintam frumos la o taraba unde trona un post-it cu " 4 la 1 Leu" si facem schimbul de rigoare. Peste 5 minute, postitul disparuse si altul ii luase locul, 3 la 1Leu scria acum, si m-am simtit foarte bine, implinit ca am salvat 50 de bani la cumparaturi.

Cel mai haios moment, zic eu, a fost o alta replica auzita ce ii era adresata chiar prietenei mele.

De dupa o taraba, o doamna la vreo 40 de ani incearca sa o atraga catre taraba ei

" Hai sa-ti vand ceva mami!!....Papusha?...Doamna?"

A fost frumos la piata. Mi-a adus aminte de spiritul ala de intreprinzator al romanului si de faptul ca toti ne-am nascut poeti. Daca ar sta cineva sa adune aceste mici zicale...cred ca am putea face linistiti o noua enciclopedie.

Noroc :-)

Redox la Padina Fest - pastrati natura!!!

Buna dimineata.

Astazi am decis ca vom ajunge la Padina Fest. Vom deschide seria concertelor in acest minunat festival. Padina Fest inseamna pentru mine o recunoastere a valorii naturii. Sunt mandru sa sustin acest ideal.

Am facut si un motto special pentru acest concert:

REDOX : Don't use Chemicals!

Ne vedem acolo!

Despre Amy Winehouse si "the 27 curse"

Am aflat de la stiri ca a murit Amy Winehouse, de supradoza probabil.

Este intr-adevar un moment trist, poate asteptat dar trist.

A fost si va ramane o voce apreciata, geniala pe alocuri. A fost o reprezentanta a unei rebeliuni sociale care a inceput pe undeva dupa al doilea razboi mondial. E clar ca aceasta miscare nu a reusit sa trezeasca in noi ceea ce se dorea. Libertatea asta a exprimarii pe care o cautam cu totii intr-o lume care da doar iluzia ei nu va inceta niciodata. Dar nu pot fi deacord cu autodistrugerea ca metoda de a atrage atentia. Inteleg sa dai exemplu, dar radicalismul, in orice forma a lui, nu a dus decat la dezastre.

Si-acum sa trecem la motivul pentru care m-am decis sa scriu azi. "Blestemul 27". Bun, au murit multi pentru a crea aceasta legenda. Dar parca traim intr-o lume in care legendele nu-si mai au rostul. Majoritatea traieste de pe o zi pe alta, fara concepte si idei si fara prejudecati si superstitii, pentru ca nu exista timp de asimilare.

Am o singura intrebare, daca Amy ar mai fi trait 50 de zile ( ar fi implinit 28 de ani pe 14 septembrie) ar mai fi intrat la categoria 27? Nu? De ce? Vorbim de un blestem, o chestiune oculta, iesita din tiparele logicii sau legilor fizicii. De ce s-ar crampona entitatea atotstiutoare si datatoare de blestem de cateva zile?

Blestemul asta imi miroase a legenda urbana, pop culture si alte kitchuri. Poate ca cineva a ajutat-o pe Amy sa moara la timp, poate ca intr-un act afiliere la cultura urbana Amy a comis acest act exact acum. Dar oricum ar fi, nu este o coincidenta morbida, sau un act divin care ne spune ca "orice mare geniu artistic va muri la 27 de ani".

In concluzie si fara alte adaugiri, R.I.P. Amy!

Si a fost si Underworld

Salut

In seara asta vreau sa scriu despre ce s-a intamplat joi in Underworld la concertul Redox si Monarchy.

Am ajuns acolo pe la ora 17:00 si ne-am apucat serios de aranjat si setat scule. Tobe, tonuri de chitare, monitoare, PA, tot tacamul. Trebuie sa spun ca desi resursele au fost putin limitate, rezultatul finit, sunetul din timpul concertului, a fost excelent.

Spre ora 20:00 s-au incheiat toate activitatile pregatitoare, mai putin a patra bere, dar pe aceea am rezolvat-o curand.

A inceput sa soseasca lumea. Prieteni pe care nu-i vazusem de mult timp, oameni la care nu ma asteptam sa vina, ba chiar oameni pe a caror absenta as fi pariat oricand o suma uriasa. Si desigur au si lipsit persoane pe care mi-as fi dorit sa le vad :-). Nu-i nimic, vor mai fi ocazii.

Ora 21:30, ne luam inima in dinti si urcam pe scena. Emotii au fost, au trecut, s-au simtit dar cred ca daca nu ai emotii cand te urci pe scena...mai bine nu te mai urci, pana la urma adrenalina e un mare factor in reusita unui concert.

Pe scena a fost excelent. M-am simtit bine, si parca s-a terminat prea repede. George nu te mai grabi mah!!

A fost o seara excelenta. Speciala pentru mine, am ajuns si la 27 de ani.

Va multumesc celor care ati fost acolo, si va invit pe toti la urmatorul concert REDOX.

Afise

Doua variante de afis pentru concertul de pe 21 Iulie

Dissapear